La jumătatea lunii mai va fi inaugurat noul terminal Roll-on/Roll-off (RO-RO), un proiect comun dezvoltat de compania portuară din Dubai (DP World) cu Administrația Portului Constanța.
Guvernul are în vedere demararea unei investiții de 1,12 miliarde euro și desemnarea acesteia ca obiectiv strategic de interes național, în scopul dezvoltării unor noi terminale specializate în Portul Constanța Sud – Molurile III S si IV S. Investiția este necesară în contextul în care concurența dintre Portul Constanța și celelalte porturi din bazinul Mării Negre și ale statelor membre UE este intensă, principalii concurenți fiind porturile Koper (Slovenia), Istanbul, Pireu și Hamburg. Ungaria a concesionat, pe 60 de ani, un teren la Trieste pentru înființarea unui port destinat companiilor ungare.
Guvernul are în vedere demararea unei investiții de 1,12 miliarde euro și desemnarea acesteia ca obiectiv strategic de interes național, în scopul dezvoltării unor noi terminale specializate în Portul Constanța Sud – Molurile III S si IV S. Investiția este necesară în contextul în care concurența dintre Portul Constanța și celelalte porturi din bazinul Mării Negre și ale statelor membre UE este intensă, principalii concurenți fiind porturile Koper (Slovenia), Istanbul, Pireu și Hamburg. Ungaria a concesionat, pe 60 de ani, un teren la Trieste pentru înființarea unui port destinat companiilor ungare.
Portul Constanța a avut anul trecut una dintre cele mai semnificative creșteri în rândul porturilor europene, în funcție de cantitatea de marfă manipulată, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Portul Constanța a expediat 29,4 milioane de tone de cereale în primele zece luni ale acestui an, în condițiile în care cerealele ucrainene au fost responsabile pentru 40% din volumul total, au declarat reprezentanți ai autorității portuare pentru Reuters.
Planul de a exporta cereale din Ucraina prin porturile dunărene și prin portul Constanța, după ce Rusia a ieșit din acordul de la Marea Neagră, este singura cale ce ar avea sens din punct de vedere economic, însă nu este o soluție ușoară. Dincolo de mine și loviturile cu drone pe care le riscă transporturile, crima organizată și corupția din România sunt piedici în calea eliminării unor dificultăți logistice, scrie corespondentul de la Washington al publicației The Guardian.
Portul românesc Constanța, de la Marea Neagră, se pregătește pentru sosirea masivă de cereale din Ucraina, după refuzul Rusiei de a prelungi acordul privind coridorul de export mediat de Turcia și ONU, relatează agenția EFE.
Portul Constanța a avut anul trecut cea mai puternică creștere în clasamentul principalelor 20 de porturi europene, urcând de pe locul 16 pe locul 11, în condițiile în care cantitatea de marfă manipulată s-a majorat cu 26%, arată datele publicate miercuri de Eurostat.
Lipsa lucrărilor de întreținere și de înlocuire a elementelor de infrastructură uzate a condus la deteriorarea infrastructurii feroviare din Portul Constanța, având ca rezultat limitarea vitezei și/sau dezafectarea liniilor. Astfel, trenurile de marfă circulă în prezent în și dinspre port cu viteze cuprinse între 5 și 25 km/h, în timp ce liniile din port sunt fie închise, fie au limitare de viteză în proporție de peste 50%. Guvernul este nevoit astfel, ținând cont și de actualul context regional afectat de invazia Rusiei în Ucraina, să aloce peste 5,35 miliarde lei (peste 1,1 miliarde euro), din fonduri europene și de la buget, pentru modernizarea a peste 250 km de cale ferată și instalarea a 13 km de cale ferată nouă în Portul Constanța.
România pregtește inițierea negocierii unui acord cu guvernele Georgiei, Azerbaidjanului și Turkmenistanului pentru înființarea și operaționalizarea Rutei internaționale de transport Marea Neagră - Marea Caspică. Guvernul speră că ruta de transport inter-modal va contribui la dezvoltarea Portului Constanța și îi va spori importanța regională, astfel încât acesta să redevină ”un port-cheie la Marea Neagră”.
Este momentul ideal pentru România de a-și consolida poziția strategică atât în Europa, cât și la nivel mondial dacă profită de oportunitățile generate de războiul din Ucraina, susține Mihai Aniței, vicepreședinte al Confederației Patronaledin Industrie, Agricultură, Construcții și Servicii din România (Conpirom).
Nava Lady Dimine, un cerealier de 160 de metri lungime și o capacitate de 26.000 de tone, este a doua navă care în ultimele cinci zile se pregătește să plece din portul Constanța încărcat cu cereale din Ucraina, portul românesc de la Marea Neagră devenind una dintre puținele porți de ieșire pentru produsele agricole ucrainene, transmite AFP.
Constanța, cel mai mare port de la Marea Neagră, prin care trec anual 67 de milioane de tone de mărfuri, este supraîncărcat cu containere de la începutul războiului din Ucraina.
Direcția de Poliție Transporturi a Poliție Române va beneficia de un sistem modern de scanare a vehiculelor și containerelor în Portul Constanța și Portul Constanța-Sud care va scădea viteza de verificare de la câteva ore la câteva minute și care are finanțare europeană prin proiectul Cargoscan. „Sistemul este compus dintr-un scaner mobil escamotabil, instalat pe un autovehicul de transport, ce se poate amplasa în zonele de control și care „radiografiază” vehicule și containere atât în staționare, cât și în mers”, arată un comunicat de presă.
Un grup de 19 companii de transport rutier de mărfuri, în special transport containerizat, a transmis Direcției Generale a Vămilor (DGV), parte a ANAF, o adresă, obținută de Profit.ro, prin care contestă decizia DGV de la începutul lunii de a opri activitatea de vamă în port. Restricția, deși cu scop declarat de "fluidizare", a avut drept consecință imediată creșterea timpului pentru un transport de marfă către orice destinație din țară de la maxim 2 zile la 4-5 zile. În plus, transportatorii sunt nemulțumiți că trebuie să suporte costurile plimbării containerelor importate prin Constanța până la alte birouri vamale din țară. Profit.ro a scris recent că DGV a luat decizia de a opri operațiunile de vămuire la birourile vamale de frontieră din Constanța, în principal cel din port, și de a direcționa aceste operațiuni la birourile vamale din interiorul țării, motivul invocat fiind că acestea din urmă nu prea au activitate, în timp ce structura din port este încărcată, iar timpii de așteptare sunt mari. Cifrele pe anul trecut arată clar, însă, că firmele, chiar dacă au mult de așteptat, au ales ca pentru două treimi dintre containerele aduse prin Constanța să facă vama în port, în timp ce pentru cele cu destinație București-Ilfov, procentajul urcă la 75%. Conducerea Vămii, în loc să suplimenteze personalul și programul la vama din Constanța, a ales să direcționeze containerele de marfă către vămile de interior, care au o activitate mult mai redusă.
Conducerea Direcției Generale a Vămilor (DGV), parte a ANAF, a decis oprirea operațiunilor de vămuire la birourile vamale de frontieră din Constanța, în principal cel din port, și direcționarea acestor operațiuni la birourile vamale din interiorul țării, motivul invocat fiind că acestea din urmă nu prea au activitate, în timp ce structura din port este încărcată, iar timpii de așteptare sunt mari. Din cele 121.000 de containere care au intrat anul trecut prin portul Constanța cu destinație firme din România, pentru 81.600 firmele au ales, în contextul în care legislația UE le acordă dreptul să decidă unde fac vamă, derularea operațiunilor la punctul de intrare, în portul Constanța. După cum relevă documentul cu dispoziția internă, obținut de Profit.ro, miza este, în fapt, mutarea la structura din București a operațiunilor de vămuire pentru peste 43.000 de containere.
ANAF a aplicat sancțiuni, amenzi și confiscări, totalizând peste 1,6 milioane de lei, în prima luna de controale derulate în cadrul operațiunii Tomis la punctele vamale Constanța Port și Constanța Sud Agigea. Verificările vor continuă încă două luni.
Asocierea formată din Omniasig (lider) și Asirom, asigurători români controlați de Vienna Insurance Group (Austria), a câștigat licitația pentru asigurarea bunurilor Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța, contractul fiind atribuit pentru 3,4 milioane lei pe 2 ani.
Secretarul de stat în cadrul aparatului propriu de lucru al vicepremierului Viorel Ștefan, Lucian Pătrașcu, a declarat, marți, că Portul Constanța are capacitatea de a fi extins mult mai bine către Europa cu condiția dezvoltării conexiunilor pe căile ferate, pe calea rutieră și a navigației pe Dunăre.
Conducerea Administrației Porturilor Maritime Constanța (APMC) a anunțat miercuri că în toamna acestui an vor începe lucrări de dragaj în Portul Constanța, în urma cărora va fi adâncit bazinul portului de la 7 metri la 9 metri, fapt care va permite celor mai moderne nave RO-RO să intre în port. Valorea proiectului este de aproape 50 de milioane de euro.
Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală controlează "comportamentul fiscal" al firmelor care utilizează platforma Portului Constanța Sud - Agigea pentru operațiuni de import, potrivit unui anunț al ANAF.
Secretarul de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, Ionel Minea, susține că dezvoltarea Portului Constanța presupune lucrări la nivelul infrastructurii portuare, dar și investiții private în dane specializate, precizând că fața portului se va schimba semnificativ în următorii ani. La rândul său, șeful Administrației Porturilor Maritime Constanța, Dan Nicolae Tivilichi, anunță că în prezent sunt în derulare investiții ale operatorilor de 300 de milioane de euro.
Activitatea terminalelor de containere de la Marea Negră din Ucraina, Georgia, Rusia, România și Bulgaria, a crescut cu circa 9% în primul trimestru în ceea ce privește volumele operate. România a fost singura țară cu o scădere a volumelor importate, însă, per ansamblu, volumele gestionate au crescut, iar DP World, operatorul Constanța South Container Terminal (Constanța Sud), a rămas, după primul trimestru, cel mai mare din regiune, potrivit raportului Container Market Review, realizat de Informall Business Group și citat de hellenicshippingnews.com
Traficul de mărfuri prin porturile maritime ale României a crescut anul trecut cu 4% față de 2015, până la 46,3 milioane tone, iar principalii parteneri ai României în traficul maritim de mărfuri sunt Rusia, Turcia și Egipt, arată un raport realizatt de Institutul Național de Statistică (INS), relatează News.ro.
Ministerul Transporturilor a primit acordul Guvernului pentru a scoate din bugetul Administrației Porturilor Maritime Constanța, în baza legii, peste 17,6 milioane de lei (aproape 4 milioane de euro) sub formă de dividende vărsate la buget și către acționari, în speță ministerul și Fondul Proprietatea, operațiune contestată de companiile care operează în port și care au cerut, cum a anunțat anterior Profit.ro, ca banii să fie lăsați în companie și folosiți la modernizarea infrastructurii considerată dezastruoasă.